Am fost aseara in Vienna…

…nu aia din Austria - aia din Ploiesti. Mai exact Vienna Cafe, noul local intrat in proiectul Stand-Up In The City. Nu stiam exact la ce sa ma astept avand in vedere ca ultima mea experienta in acest oras nu a fost rea, dar a prezentat ceva probleme. Am plecat cu inima putin indoita si am navigat prin traficul legendar de pe DN1 gasindu-ma pana la urma intr-un loc foarte interesant. Ma asteptam la o berarie lustruita si am dat peste o cafenea in toata regula, tehnic de calitate si oameni primitori. Am stat ce am stat la un pahar de vorba cu managerul si am asteptat sa apara publicul. Spectatorii s-au lasat asteptati decaland inceputul spectacolului cu aproximativ o ora, dar pana la urma sala s-a umplut si s-a dovedit ca asteptatea a meritat. Am avut un public exterm de variat si ca varsta si ca venituri, dar cu un numitor comun. Toti venisera sa vada care e treaba cu stand-up comedy asta… Cu ce se mananca? E cu injuraturi? Nu e cu injuraturi? E un ala care se ia de lume? Ce se petrece? Zic eu ca s-au lamurit destul de repede si au lasat garda jos cand au vazut ca sunt doar un om platit sa ii distreze si nu un mancator de copii cu fitze de Bucuresti. Asadar, a fost vorba de un show de o ora catre o ora si jumatate in care am reusit sa trecem cu bine prin mai multe subiecte dragi mie fara sa se supere nimeni si am concluzionat cu aplauze si strangeri de mana. Prin urmare, simt ca mi-am facut meseria bine si am putut sa ma si distrez cu niste oameni noi. Clar, ma mai duc in Vienna!

ENGAGE!

Pe drumuri de munte

Tocmai am deschis ochii in Brasov si ma straduiesc sa ma trezesc cu un pahar de apa (nu beau cafea…) privind pe geam catre parculetul de vis-a-vis de Aro. Vad oameni mergand catre treburile ce-i asteapta si masini scurgandu-se in susul si in josul strazii cu capotele ca un zambet impietrit pe fata unui vechi prieten cu care nu prea ai ce sa-ti mai spui. Nimeni nu se gandeste ca in interiorul mamutului hotelier cu prea multa traditie pe langa care trec a avut loc aseara un spectacol de stand-up. Si e mai bine asa. Nu-mi doresc genul ala de celebritate. Important e ca stiu eu si au stiut oamenii cu care am ras aseara. Sunt tari brasovenii! N-au venit in numar foarte mare aseara pentru ca mai era un spectacol de stand-up in oras si ne-am cam impartit publicul, dar mie mi-a placut. A fost o atmosfera intima si binevoitoare, cum se intampla mereu cand e vorba de studenti. S-a potrivit perfect cu starea mea de spirit avand in vedere ca m-au ajuns raceala si oboseala. Simteam nevoia de un public intelegator cu care sa pot vorbi prieteneste, nu un public neconvins si neinitiat in ale stand-up-ul caruia sa trebuiasca sa-i fac fata si sa-i dovedesc ca merita sa iesi din casa pentru asa ceva. Simteam nevoia de genul asta de public si l-am primit, asadar: Multumesc, Brasov! Ne revedem in decembrie… pe 7… tot acolo…
Acum mi-am terminat apa si trebuie sa eliberez camera ca sa plec spre Sibiu unde, teoretic, diseara ma asteapta niste oameni in Kapital foarte interesati sa vada daca sunt haios si de data asta, ca data trecuta am fost. Off we go…

ENGAGE!