ciocolata…Teama, frica, ingrozitoarea durere a constiintei ca e adevarat. Eu l-am omorit pe Dumnezeu!
Toata viata am crezut asta.Toata viata mi s-a reprosat asta.De atit de multe ori mi s-a scuipat asta in fata incit am inceput sa cred si eu dar nu numai atit,am inceput sa caut si sa gasesc argumente care sa-mi demonstreaze ca asa e.Nu strainii imi reprosau asta,nu un om caruia i-as fi putut gresi din prea multa vanitate de copil,din prea multa incredere in propriile mele puteri,din orgoliu ci ai mei.Ai mei!Ai mei,oamenii ce ma defineau si care-mi sint mai dragi ca lumina ochilor si ca respiratia zilei de miine.De dragul lor am acceptat vina de al fi omorit pe Dumnezeu.Ei sint cei ce m-au condamnat si din prea multa iubire de ei am acceptat asta.Oare exista asa ceva?Prea multa iubire-exista?!Toata viata am crezut in cele mai intime resorturi ale fiintei mele ca eu pentru asta am venit aici pe pamint.Pentru iubire si am dat butonul de iubit la maxim insa am esuat mereu in iubire si nu stiu de ce.Asta inseamna ca eu l-am omorit pe Dumnezeu!!!

Am intilnit pe cineva caruia ii placea foarte mult ciocolata… Prea multi oameni dragi au disparut de linga mine,din vina mea.Asta inseamna ca eu am mai multa putere decit Dumnezeu daca pot decide asta,nu-i asa?.Atit de adevarat e!Eu l-am omorit pe Dumnezeu!Nu ma puteti convige ca nu-i adevarat.Eu pot!Am atita putere! Am stiut imediat cit de mult ii place ciocolata.Imediat am stiut!Atit de multe stiu…Atit de multe pot…Tare mult ii placea ciocolata. Sint un om rau!Am lovit cu rautate acolo de unde nu pleca decit dragoste si nu am facut asta o singura data.Toti au murit in jur! Nu poate fi altfel,eu l-am omorit pe Dumnezeu!In neamul meu sint femei foarte rele.Indiferent de ce vreau eu la un moment dat cineva moare sau sufera mult din cauza mea.Nu e decizia mea sa fac rau.Eu mereu am incercat sa fac bine si sa iubesc la maxim dar moartea e mereu prin preajma si ii ia pe toti cei pe care ii iubesc si de aia Dumnezeu a murit.Eu l-am omorit pe Dumnezeu!

Nu cumva sa credeti ca inventez ceva!Pot aduce ploaia!Pot face copii sa ma doreasca si sa se joace cu mine doar privindu-i.Au ceva ochii mei.Eu stiu ce vreau cind te privesc intens si ei,ochii mei se fac foarte,foarte rotunzi.Voi habar nu aveti!Eu l-am omorit pe Dumnezeu!

Dar el stia…el cu ciocolata lui… stia ce fac eu cu ochii.De unde putea stii oare?Tare mult ii placea ciocolata.
Eu l-am omorit pe Dumnezeu!Toti ai mei imi spun asta si eu stiu ca-i asa.Nimeni nu poate sta mult timp linga mine,d’aia nu am avut niciodata nici macar un prieten.Cui sa-i spun despre mine,cui?!Tuturor celor din preajma mea li se intimpla ceva rau la un moment dat.Nu stiu de unde am puterea asta.Stiu ca la un moment dat aud o voce si de aici totul se distruge.E vina mea aceea de-al fi omorit pe Dumnezeu.Mie nu mi se pot intimpla “accidente”,am o minte prea puternica,prea analitica,prea organizata!Voi nici nu stiti pe unde am fost eu,ce am facut si ce am ales odata demult.

El se juca cu mine.El cu ciocolata lui si acum realizez ca joaca lui erea foarte serioasa.Ma jucam si eu!Atit de rar se intimpla asta…Ce bucurie,dar,apoi veneam in lume si…Eu l-am omorit pe Dumnezeu! Eu negociez fiecare clipa!Pe mine viitorul nu ma ia niciodata prin surprindere!Voi habar nu aveti!
Eu l-am omorit pe Dumnezeu! Toata viata am crezut asta.Toata viata mi s-a reprosat asta.De atit de multe ori mi s-a scuipat asta in fata… Fara vre-un avertisment m-a oprit si mi-a spus ca stie ce vreau sa fac si ma roaga sa nu fac asta.Stia ca stiu cit de mult ii placea ciocolata dar ca nu e nevoie .Nu trebuie sa-i dau un tren plin cu ciocolata daca vreau sa-l parasesc ca sa aibe pina ma va uita,sa-i fie mai usor…
Eu l-am omorit pe Dumnezeu! De unde stia ca asta vreau sa fac?De unde stia de ciocolata?Atunci am avut singurul prieten,in clipa aceea-o clipa- dar trebuia sa renunt.Ma intorceam in lume.Vocea…
Eu l-am omorit pe Dumnezeu! Dar el stia viitorul?Asta inseamna ca viitorul exista?!De unde stia de ciocolata?!Asta inseamna ca Dumnezeu i-a aratat viitorul?!Asta inseamna ca Dumnezeu nu e mort?!
Atit de mult ii placea ciocolata si atit de curat si cu atita drag am vrut sa-i fac o bucurie daruindu-i lumea mea de ciocolata…Nu i sa intimplat nimic rau.Toate relele a invins si nu a avut nici ghinion si-mi spunea ca-i port noroc… Ii placea ciocolata…vedea viitorul…stia viitorul…
Asta inseamna ca Dumnezeu nu e mort?! Asta inseamna Credinta?De la o ciocolata?!…Oare incep sa… cred?