De calcai

Fii ai lui Ahile
noi toti
cei care nu putem sta in stele
decat
atarnati cu capul in jos.
de calcai.

noi toti
cei care nu putem sta pe pamant
decat
atarnati cu capul in sus
de calcai.

Sursa foto: The Vitruvian Lady

a citi… unde e intrebarea?

a citi nu e un premiu.
a citi e un mijloc.

nu esti obligat sa citesti.
nu esti prost daca nu citesti.

cititul nu e pentru toata lumea.
nu orice carte e buna.
nu orice carte ascunde intre copertile sale (colorate sau nu) revelatii.

cititul - ca si muzica - s-a comercializat.
ambalajul castiga in fiecare zi in fata continutului.
afara e babel.
cad carti pe noi ca picaturi de ploaie. unele dor ca plumbul. cad carti pe noi ca oamenii. pe unii i-am si uitat.

o carte e o carte. atat de mult. atat de putin.

Pilde

unii sunt nascuti sa inteleaga si altii nu.
dar
toti suntem fericiti.
si unii si altii.
pentru cei ce inteleg a nu intelege e o pedeapsa.
pentrui cei ce nu inteleg a intelege e o pedeapsa.
dar
toti suntem fericiti cu noi.
unii sunt facuti sa citeasca altii sunt facuti sa citeasca printre randuri.
toti suntem fericiti.

sunt cei ce scriu o viata intreaga fara sa spuna nimic.
dar
sunt si cei ce scriu o viata intreaga fara sa spuna nimic.

ei sunt o pilda.
noi suntem pilde.

cuvintele sunt vorbe inainte sa devina pilde.
cand devin pilde ele nu mai sunt cuvinte.

Ca o portavoce

si cerul asta ca o portavoce …
si copacii astia. ca o portavoce.
si ambulantele astea. ca o portavoce.

totul se striga pe dos. in liniste.
totul se striga inauntru. in el.
ca o furtuna care se inghite. pe sine.

“ma vad oprindu-ma in fiecare clipa. rugandu-ma sa ma opresc.”

nu chirurgi
dar adormim
si apoi
bisturiul. ca o portavoce.
afara din tine e liniste
si a doua zi esti alt om.
dar carnea asta
striga.
si cainii o latra
copacii o cheama
muzica o mangaie
cu voce tare.

“ma vad oprindu-ma in fiecare clipa. rugandu-ma sa ma opresc.”