 |
20:00
651 - Gândirea Evului Mediu - Unul dintre cei mai importan?i exper?i în Studii Medievale, profesorul Robert Bartlett de la Universitatea St Andrew's, investigheaz? peisajul intelectual al lumii medievale. Puterea. În ultimul episod, profesorul Bartlett expune cruda structur? a sistemului de clase medieval. Inegalitatea era ceva normal: via?a ?erbilor nu era cu mult peste cea a animalelor, iar codul onoarei dup? care tr?iau cavalerii era bazat mai mult pe solidaritatea de cast? decât pe moralitate. Clasa în care te n??teai î?i determina soarta. n acest serial, unul dintre cei mai importan?i exper?i în Studii Medievale, profesorul Robert Bartlett de la Universitatea St Andrew's, investigheaz? peisajul intelectual al lumii medievale. Înc? din vremea Rena?terii ne-am dorit s? în?elegem lumea pentru a o putea controla ?i a o modela dup? placul nostru. Profesorul Bartlett consider? c? lumea medieval? nu putea fi atât st?pânit?, cât contemplat?.
Gândirea Evului Mediu
20:00
|
21:00
651 - Atena: Adev?rul despre democra?ie - O analiz? a r?spânditului stereotip potrivit c?ruia Atena a fost leag?nul democra?iei. Istoricul englez Bettany Hughes porne?te în c?utarea adev?rului privind Atena democratic?, acum 2.500 de ani. Atena a fost sl?vit? ca leag?nul filozofiei, al artei, al ?tiin?ei ?i al celei mai m?re?e idei politice a tuturor timpurilor: democra?ia. A fost descris? ca o epoc? de aur, ce dep??ea orice a?tept?ri, ?i poate a?a a fost. Acum, Bettany Hughes respinge stereotipurile ?i cerceteaz? în profunzime pentru a afla ce însemna cu adev?rat democra?ia: de la de?inerea puterii de c?tre popor, la tiranie, de la religii ciudate la ?tiin?ele experimentale, de la uciderea lui Socrate, la primul imperiu democratic din lume. Documentarul dezv?luie cum Atena s-a transformat dintr-o cetate greceasc? obi?nuit? într-o vast? putere imperial? ?i cum noul curent de gândire coexista cu supersti?iile antice, fapt care a dus la conflicte violente ?i la o creativitate f?r? egal.
Atena: Adev?rul despre...
21:00
|
22:00
651 - Vân?torii de nazi?ti - Pove?tile organiza?iilor, grup?rilor ?i indivizilor care i-au vânat pe criminalii de r?zboi nazi?ti, a h?ituirii acestora ?i a luptei pentru echilibrarea balan?ei justi?iei. ntrucât Hitler nu a putut fi judecat la Nürnberg pentru crime împotriva umanit??ii, procurorii ?i-au îndreptat aten?ia asupra adjunctului s?u, Hermann Göring. În mod ciudat, primul grup aflat pe urmele lui Göring a fost SS-ul, care primise ordin de la Hitler s?-l ucid?. Göring îndr?znise s?-i sugereze lui Hitler c?, dat fiind c? Hitler era imobilizat, Göring ar trebui s? preia controlul asupra Reich-ului. Totu?i, solda?ii SS nu l-au ucis, ci au str?b?tut Bavaria cu el, încercând s? scape. Apoi, americanii au preluat urm?rirea ?i, dup? dou? s?pt?mâni, i-au ajuns în sfâr?it din urm?. Cea mai intens? „urm?rire” a avut loc la procesele de la Nürnberg unde, în mod incredibil, Göring p?rea s? câ?tige dezbaterea, f?când dovada unor incoeren?e în probele Alia?ilor ?i luându-i în râs pe procurori. Vân?torii de nazi?ti i-au h?ituit pe unii dintre cei mai detesta?i oameni de pe p?mânt, criminalii de r?zboi nazi?ti. Uneori au f?cut-o cu cele mai nobile scopuri, alteori în feluri care, dezv?luite, i-ar oripila chiar ?i pe propriii lor sus?in?tori. Crimele celor urm?ri?i fuseser? oribile ?i, pentru ele, ace?tia trebuiau s? pl?teasc?. Mul?i erau preg?ti?i s?-i urm?reasc? pe f?pta?i pân? când se va fi f?cut dreptate – de la Churchill la SAS, de la strategii care au pl?nuit debarcarea din Normandia pân? la Mossad. Aceste pove?ti despre h?ituire ?i despre lupta pentru echilibrarea balan?ei justi?iei sunt pline de dram? ?i tragedie.
Vân?torii de nazi?ti
22:00
|